joi, 30 octombrie 2014

lecţia de anatomie - azi epiderma

buzele condensează tăceri
descriind volute imperbe
şi-acolo unde aerul doare
nimicul întrupează visul
buzele răzvrătite
aleargă 
decupând din tenebre
forme şi-ntrebări fără răspuns
raţiunea-mi spune să revăd lucrarea
dar năvala dorinţei
scoate din neunde
unduiri, fremări, aşteptări şi-amânări
buze ostenite în buze oglindite
culcuşesc locul care încheie lucrarea
fie toată patima mea
fier ce taie brazdă
în tăcerea de-nceput
şi a fost noapte 
şi a urmat o dimineaţă
adâncind formele de relief abia născute

Pygmalion a murit de bătrâneţe
fericit că desluşeşte visul ce-l chinuie

duminică, 26 octombrie 2014

homeless


ploaia sapă în pereţii cutiei de carton
igrasia se strecoară pe sub petice uscate
înmuind jegul ce ne ţine aproape
nimeni nu-mi acordă atenţie
nimeni nu ştie cine sunt
resturi, frânturi şi mult întuneric

iar la moartea mea
când mă vor spăla
şi m-or dezgoli, 
vor descoperi
formă fără fond
simplu vagabond
un cadru de sârmă
ce cuvinte-atârnă
plin doar cu nimic

ca un gândac mic

sâmbătă, 25 octombrie 2014

iarna, la început...



ca de obicei, toamna se vede dată afară din casă
îşi frânge crengile, îşi pierde frunzele printre lacrimi
şi ninge... molcom
sau vijelios
după cum îi sunt copacii
Ciuşmigiul intră în noapte, strecurându-se prin spate pe la Lazăr
speră să nu se-aprindă toate lampioanele
să-i vadă toată lumea puţina zăpadă
strânsă printre frunze alungate
cuvintele se aştern
ţesând tăceri în cercuri

ochi de piatra, ochi de jar

vorbe ce n-au mai fost spuse

marți, 21 octombrie 2014

cartea de pe noptiera



visele isi tes somnul lor
cuvintele se ridica
abur de tus
adunandu-se polog
peste noptile mele.
cartea de pe noptiera
a pierdut cursa
cazand prada uitarii
a fost apoi
cartea de pe marginea cazii
a fluturat lozinca
mananca tot
dupa care
a aterizat intr-un
fatal final.


cel mai bun tata



etichetele fac parte din viata noastra
caligrafie in culori mai pale sau mai  vii

mainile mele, aripi frante
au uitat caldura-mbratisarii
sforile-au putrezit, vene inutile
laturi fara prada

esti o jigodie
ori eu nu vreau sa am de-a face
cu oameni ca tine

cuvintul arde
gheizer fierbinte
ce scoate trecutul la aer

fie boala mea
eticheta lipita in frunte
cu ura

jur-imprejur
golul cerne pleava viselor
aruncandu-ma-n groapa ispitelor

latul gol, cuvinte oarbe
rani ce nu s-au vindecat
moartea  ca o ispasire

un pacat pe veci uitat

marți, 14 octombrie 2014

noaptea pe furiș se moare



orașul meu de asfalt și betoane
aștepți cuminte pomenile electorale

inchiziția nu a murit,
din adânc pandecte focul mocnit
al urii, al prostiei și-al micimii
copacii își așteaptă moartea și-și acceptă jertfa
de a cădea sub loviturile meschine
căci doar cu ruguri crude promisiuni poți tine

copacii dispar, noaptea de obicei
când citadinul prostit
se trage la pat, așteptându-și pomana
să-i umple de căldură
sufletul uscat ce așteaptă iarna
în containere cu rugina la vedere

azi un copac e urmă fără umbră
pe sub foi de brusture, rumegușul abundă
o vomă scuipată de drujbe în noapte
când sar la beregată, aducând moarte
haita de drujbe doboară copaci

și-n loc lasă… urme, umbre, regrete ? 

pustiu,
păcat că prea puțini înțeleg
și vorbesc 
știu

duminică, 12 octombrie 2014

alte fericiri

ferice de cel ce pătrunde carnea vorbelor
fără a se opri la poarta neputințelor

a greși
o vorbă ce ne îmbracă
ca un pampers
o vorbă ce ne dezbracă
ca un sicriu fără capac

compasiune
înseamnă să te strecori
în sufletul celuilalt
pentru că numai privită dinăuntru
viața capătă culoare
și sevă

cine nu are timp să trăiască
trebuie să se mulțumească
cu ceea ce vor scrie alții
cu viețile lor

joi, 9 octombrie 2014

cuvinte umflate, cuvinte abandonate


eu mananc drojdie
si drojdia creste, da pe afara
se umfla, ma umfla, ma scoate pe gura
cuvant fara cuvant, elan fara avant
rana ce o sa doara

tu mananci drojdie
stransa in coaja de rodie
buzele tale pline de drojdie
lasa zeama stransa in coaja de rodie
sa te creasca, sa te-inaspreasca

el mananca drojdie
ea mananca drojdie
toate pronumele personale
consuma cuvinte lasate prin oale
cuvinte identice, crescute cu drojdie

noi am mancat drojdie
voi ati mancat drojdie
lumea toata e in primejdie
drojdia creste si da pe afara

toate cuvintele or sa moara

marți, 7 octombrie 2014

fii veselă tristă țară



Ceaușescu e trecut
un Craciun cu-n glont in gat
bonus o suta de  lei
si ne-am crezut Dumnezei

Ceausescu e prezent
la Senat, in Parlament
eu sap, tu sapi, noi sapam
ei isi vad de contul lor

Ceausescu-i viitor
ceas cu limbile-n cuptor
voturi, urne si sicrie
vai de cel ce stie-a scrie

Ceausescu n-a murit
el din conturi a inflorit
sporii lui sunt peste tot
aer cu gust idiot

joi, 2 octombrie 2014

două felii de pepene galben și un pahar de vin roșu



bătrânii calcă strugurii-n picioare
și vinul strânge toate drumurile în buchet…

în vârful cuțitului sclipește un bob de rouă
e mustul ce s-a zămislit din trupul fructului îmbujorat

buzele se apleacă și sărută
ofranda ce-o primesc din carnea tare

alături vinul aspru aburește
lăsând aromele să se ofere a descântare

un prânz ușor, o amăgire și-o ispită
o piață ce trăiește, se agită