09.trecerea

hai moarte să ne nuntim
şi-n pădure să fugim
în poiana socului
în lipsa norocului

în groapă proaspăt săpată
şi cu lemne-nfiorată
cu frunzar acoperită
şi cu lumina cernită

pe braţe pragul te-oi trece
eu cel cald şi tu cea rece
s-avem zilele-nsorite
şi nopţile nesfârşite

la mijlocul locului
este vatra focului
sălaşul sufletului
şi scânteia dorului

şi în focul nesurpat
arde cruce de bărbat
scânteind până la nori
din noapte până în zori