nepotrivite...de-a valma

în lumea mea cât cel mai mic nimic
n-am pus oprelişti şi nici reguli nu-s
timpul îşi toarce zilele-n tăcere
şi mi-am dorit doar lapte-n râu şi miere

...

senină e durerea şi dulce e otrava
când cupa-ţi se revarsă de roua strânsă-n zori
mai lasă-mă s-adulmec a tinereţii şoaptă
şi apoi mă voi pierde în fade depărtări

sub pufu-ţi de-ndoială se strâng aprigi dorinţe
şi viţe de plăcere în trup se-ncolăcesc
mă arde cerul nopţii ce-ncet te strânge-n braţe
şi nu-mi ştie suspinul cu care te şoptesc

...

să nu te-atingi de pleoapa somnului ce mă-ntârzie
şi nu mă lasă rădăcinile să-mi smulg
mai am polen să-mi las în umbra lumii
şi vorbe multe-n crengi să îmi anin

...

pe-al tău picior de plai
îmi las gura de rai
aromele să-ţi soarbă
poveşti să strângă-n barbă

...

ţi-am şoptit numele-n iarbă
şi pământu-nfiorat
despicatu-s-a cu teamă
m-a luat şi m-a-nfiat

răscolit-am necuprinsul
prin adâncuri rătăcit
bezna nu-ţi simţise mersul
glasu-ţi nu l-a auzit