cânticel

cât de albastru-i cerul gurii

şi ce bine-i când săruţi
stele cu gust de fragă
se ascund printre mici dinţi

cândva doar lapte şi miere

sânul tău aromitor
azi se-ascunde ȋn uitare
că doar totu-i trecător

ȋntr-o carte de demult

unde Ana mere are
nu scria c-o să mă chinui
al meu nume să-l ȋnghit

un leu o guriţă, doi lei o fetiţă

trei lei mere câte vrei
Ana? Adam?

***

cât de albastru-i cerul gurii

pentru că ori de câte ori te sărut

simt că mă tai într-un colţ de stea

de obicei, locul din care curge lapte şi miere

pe timpuri a fost un sân aromitor

care ascundea uitarea şi ştia să potolească arşiţa

în prima mea carte scria că Ana are mere

dar eu nu ştiam decât de-un măr, mărul lui Adam
şi nimeni nu voia să-mi spună pe nume

un leu o guriţă, doi lei o fetiţă

trei lei mere câte vrei
Ana?