Postări
auto-apararea
e puntea dintre eu si spaima
e ceea ce putem folosi drept scut
dar de cele mai multe ori este arma crimei
atata timp cat nu putem intoarce
si celalalt obraz
cum putem crede ca miezul cuvintelor
mai este viu, palpita de viata
si de iubire
pentru ca fara sa se spuna
iubirea este alungata din cuvinte
lasandu-le pustiite
deschide-voi calea catre inima
lasa-voi varful sagetii
sa-si atinga tinta
si ma voi retrage,
departe de tumultul cuvintelor
golite de esenta lor
de viata asta gaunoasa
o carcasa fara auto-aparare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu