luni, 4 mai 2015

cu noaptea pre noapte călcând



mi-ai cerut să-ţi aduc un ban de aur
şi-am plecat călcând colbul zilei
cu cât urcam suliţele cerului
soarele se strângea
subţiindu-se
până mi-a-ncăput în palmă
şi l-am ascuns în sân

mi-ai cerut să-ţi aduc un ban de-argint
şi noaptea se strângea sub mine
adunându-şi stelele
şi sânul ei era o mare de lapte
dulce ca-nceputul
iar luna se topea de fericire
strecurându-mi-se ban de-argint în san

apoi mi-ai cerut să-ţi aduc un ban de aramă
dar ziua nu mai avea soare şi umbla de bezmetică
nopţii îi secase izvorul laptelui
şi nici eu nu mai ştiam pe cine să caut
bocancii mei străbăteau lumile
de la un capăt la altul
fără să se uite

pe unde mai calcă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu