semne de întrebare

ciocul păsării de jad sapă în cenuşa morţii

dacă omul şi-ar fi putut păstra turmele de-ntrebări

zămilite şi-nmulţite de-a lungul timpului

toate păşunile Pământului

ar fi pline

de aşteptări

Păstorul îşi plimbă-ntrebările

rătăcindu-le laolaltă cu temerile, care căzute-n prăpastie

care sparte de năvala fiarelor

dar Semănărul, el ce poate spune

când din bobul unei întrebări cresc alte o sută

şi spicele doldora de roadă aşteaptă culesul, sfărâmând hambarul liniştilor

cu preaplinul lor, învârtejind noianul întrebărilor

lepădând pleava neliniştilor

către arderea de tot

întrebările se nasc şi mor după cum le e datul

căci nu tuturor le-a fost scris să cadă în pământ bun şi roditor

(călcate în picioare de ignoranţa celor din jur

sugrumate de trufia necunoaşterii

şi ucise de teamă

cele mai multe întrebări mor

fără să-şi bucure trăirea cu un răspuns)...