luni, 9 octombrie 2017

A fost odată că niciodată

   
Povestea spune că împărăteasa ori de câte ori se pregătea să părăsească apartamentele îşi întreba oglinda :
“Zi-mi, oglindă-oglinjoară, cine e cea mai frumoasă din ţară?”
iar oglinda îi răspundea invariabil:
“Tu eşti, Crăiasă, tu eşti cea mai frumoasă!”
Şi împărăteasa trecea în sala de bal pentru a asista la serată şi pentru a deschide balul cu primul dans. Dar povestea este poveste şi prinţesele din zilele noastre nu ies din baie până când oglinda nu le dă asigurări că totul este în ordine. Şi dacă ar fi toate oglinzile prevăzătoare ar fi şi mai bine pentru că le-ar putea spune din timp “frumoasa mea prinţesă, peste două zile şi trei ore o să îţi apară o zgaibă mică pe obrăjorul drept aşa că trebuie să te îngrijeşti şi ar fi bine să începi tratamentul cu Gerovital”. Dar timpurile cu oglinzi fermecate au apus şi oglinzile noastre nu sunt prevăzute cu puteri clarvăzătoare aşa că surprizele pot apare atunci când te aştepţi mai puţin. Ca acum trei zile când îmi propusesem să ies la plimbare prin City Mall ca să văd ce mai spune şi ce mai poartă lumea. Şi nici nu s-a terminat apelul că vocea Monicăi a şi răspuns: Da merg. Parcă îmi citise gândurile, sau poate că atât aştepta. Aşa că ne-am dat întâlnire în fosta staţie de tramvai urmând să plecăm împreună mai departe. Abia aşteptam ziua mult visată când o furnicătura şi o usturime ca o părere a început să-şi facă de cap pe obrazul stâng chiar sub buza de jos. Am dat fuga la oglindă să văd care e motivul. Dar nu mică mi-a fost spaima şi deznădejdea când am văzut cum un por se umflă ca un vulcan sumeţindu-şi capul albicios. Am îngheţat şi de spaimă nu mai putea nici măcar să gândesc. Am sunat-o imediat pe Monica să-i spun că nu ne mai putem bucura de frumoasa şi încântătoarea plimbare pentru că un neruşinat de coş s-a găsit să-mi strice bucuria. Dar de la capătul celălalt vocea Monicăi gâlgâia de râs:
-              Să înţeleg că nu ai în casă loţiunea minune ce te scapă de necazuri?
-              Ce loţiune întreb eu cu naivitate
-              Păi GerovitalStop Acnee
-              Şi e bună?
-              Mai întrebi? O game de produse create de specialişti special pentru noi tinerii. Uite ce spune prospectul “Gama Gerovital Stop Acnee este dezvoltată ca o gamă completă pentru problematica tenului gras acneic, având produse complementare care trebuie folosite conform unei scheme de tratament. Ordinea etapelor de utilizare este sugerată prin cifrele de pe eticheta produselor:
-              1 – curăţare / purificare;
-              2 – acţiune / tratare;
-              3 – mascare / camuflare.” Deci această gama este exact ceea ce îi trebuie unui tanăt pentru a avea o piele frumoasă, plină de prospetine. Şi nu numai că te scapă de necazuri dar au şi soluţia de moment căci dacă ai nevoie, cu crema numărul 3 poţi camufla năzdrăvanul ce te supără astfel încât să nu se vadă.



-              Ar fi bine dacă aş avea-o, dar cum să ies din casă în halul asta?
-              Hai că trec eu şi îţi aduc toată gama ca să fii în siguranţă poimâine când mergem la plimbare. Şi ca un făcut acum vorbeam cu Bogdan care era împreună cu Horia Pătraşcu şi mi-a spus că şi ei se gândeau să facă o plimbare aşa că i-am spus de întâlnirea noastră şi i-am sugerat să mergem împreună
-              Cum? Horia?
-              Nu doar Horia. Bogdan, Horia şi noi două. Pot spune că aşa a fost să fie.
-              Bine dar Horia… de când aştept un astfel de prilej.
-              Ei uite că prilejul s-a ivit. Eu închid ca să am timp să mă îmbrac şi să vin să îţi aduc gama Gerovital. Cu cât mai repede cu atât mai bine.
-              Mulţumesc Monica. Nu ştiu ce m-aş face fără tine.
-              Păi doar de asta sunt prietenele pe lume.
-              Mulţumesc.
Tot ce a urmat a fost un vis frumos. Chiar nu credeam, că un năbădăios de coş poate fi oprit din exuberanţa sa obligându-l să dea înapoi. Şi nu numai că producătorii folosesc numai ingredient de ultima generaţie dar pot să vă mărturisesc şi eu despre eficacitatea demonstrată. Deci după cum spuneam plimbarea a fost un vis; mallul forfotea de oameni în căutarea unui produs sau a unui serviciu, vitrinele arătau incredibil prezentând ultimele modele, parfumurile treceau molcom printre noi câştigând pariuri numai de ele cunoscute şi cel mai important lucru e că eram împreună. Eu, Horia, Monica şi Bogdan. Ce-mi puteam dori mai mult de atât? Nu vă spun că lângă trenuleţul galben am început să ne copilărim suind şi coborând din vagoanele staţionate şi Horia a scos telefonul şi a strigat: “Gata de selfie?” şi în aceeaşi seară a postat fotografiile pe facebook şi Instagram. Cu siguranţă că multe dintre colegele mele vor spune că toată lumea îşi face selfie acum, dar eu eram cu Horia, Monica şi Bogdan şi toată lumea era a noastră. Ca să mă credeţi că nu mă laud o să adaug şi una dintre fotografile făcute atunci, cu noi patru în faţa vitrinei.



Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2017

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu