o zi fără “de ce?”

sunt oameni pentru care fiecare zi începe cu o întrebare

și de cele mai multe ori ei uită să trăiască

își pierd vremea alegând răspunsurile corecte

și pierd binecuvântatul moment de liniște

sunt dimineți strâmbe în care îmi fac și-mi desfac visele

sînt dimineți în care visele mă fac și mă desfac

dar totul se întâmplă în liniște

și-aceasta mi se lipește ca o împărtășanie de limbă

dincolo de mine este necuprinsul

soarele se înalță până la verticala mea și cade

întind mâinile să-l prind

dar lacrimile lui mă ard până la os

ziua mea neterminată

mă ia în brațe legănându-mă

uită toate întrebările, șoptește stins

și eu adorm numărându-mi răspunsurile