Vizităm Constanța, facem plajă la Mamaia

„Marea ne cheamă cu farmecul ei, în fiecare an,

Marea revarsă culori pe alei, în fiecare an,

Soare, iubire, visare și dor, în fiecare an,

Marea ne cheamă zîmbind tuturor, în fiecare an,

În fiecare an...”

La mare, la soare, visele devin realitate și realitatea se pierde după cortina unui cer limpede  și clar. Un weekend de poveste, este unul de neuitat. Să dăm frâu liber imaginației și să ne bucurăm de mare, de uitare. Aurora este zeița zorilor în mitologia romană. Aurora este gazda mea de un weekend. Aurora este locul unde visele prind contur.

Am lăsat bagajele în cameră și am coborât la recepție. Eram destul de lejer îmbracat și îmi doream o primă impresie. Recepționera, o fată zâmbitoare se îndrepta către mine.

-  Hotel Aurora Mamaia, vă pot ajuta cu ceva?

-  Da. Am venit pentru „Gala din mai” a competiției Superblog Primăvară 2018.

-  Mă bucur să vă cunosc. Deci sunteți blogger de meserie ca să spun așa.

-  Nu chiar. E mai mult o joacă. O joacă serioasă.

-  Cu ce vă pot ajuta?

-  Sper că vremea va ține cu noi și vom avea parte de soare. Cu toate că îmi e greu să cred că vom putea face plajă în mai eu îmi voi păstra un șezlong să-mi savurez cafeaua și presa de dimineață.

-  Nimic mai simplu. Rețeaua wi-fi acoperă și piscina așa că puteți citi presa și savura cafeaua de dimineață. De ce nu chiar şi o baie...

-  Acum o să fac câțiva pași pe plajă dar voiam să știu dacă îmi puteți recomanda câteva obiective turistice Constanța pentru un tur de oraș.

-  Sincer, îmi este greu să aleg. Depinde de dumneavoastră. Nu știu ce v-aș putea recomanda astfel încât să nu vă pară rău sau să pierdeți ceva.

-   Știu că nu pot vizita chiar totul într-un weekend dar...

-  Cei mai mulți turiști se bucură de mare, de soare, de relaxare, iar zilele mai „triste” sunt destinate turului de oraș. Un autobuz descoperit face un city-tour și puteți vedea atât zona nouă a orașului cât și parte din zona veche.

-  Ce frumos sună: zona veche.

-  Da. Toată partea peninsulară este zona istorică și orice piatră ascunde o istorie sau are o istorie. Vedeți dumneavoastră,  Constanța are o istorie veche de milenii și fosta colonie grecească a Pontului Euxin are influențe romane, bizantine, turcești... să nu uităm că Marele Ovidiu a scris din această urbe  de exil ultimele sale elegii Tristele și Ponticele, cerându-și iertarea.

-  Deci?

-  Spații libere? Muzee? Străzi? Monumente? Pentru că cine a citit Cireșarii vrea să vadă la Muzeul de istorie celebrele statuete de Tanagra sau Șarpele  Glykon ori statuia Zeiței Fortuna.

-  Interesant.

-  Alături de Muzeul de istorie este Edificiul roman cu mozaic din Constanța. Puțin mai jos este  Moscheea Carol I din al cărui turn aveți o perspectiva deosebită asupra orașului.

-  Deci așa.

-  Dacă o să coborâți, o să vedeți Farul Genovez, Casa Memorială Ion Jalea, statuia marelui Inginer Anghel Saligni cărui îi apartin planurile portului industrial și Casa Bursei, de fapt dacă o să priviți cu atenție veți observa două clădiri similare: una este Bursa Mare iar cealaltă este Bursa Mică.

-  Pentru mine Saligni se oprește numai la marele pod de cale ferată ce leagă Dobrogea de restul țării.

-  Pentru foarte mulți turiști este la fel. Apoi, pierdute cumva în contemporaneitate sunt: Casa Hrisicos gândită într-un stil eclectic, un amestec abundent de neoclasicism şi tendinţe de Art Nouveau, Casa Serienescu, denumită și Casa cu bovindouri, Casa Embiricos . Stiluri, idei și bani.

-  Deci un amestec  eclectic și impresionant.

-  Da. Belle epoque, art nouveau, art deco, stilul Brâncovenesc... cam asta este Piața Ovidiu

-  Și Cazinoul?

-  Bineînțeles. Cazinoul și poveștile lui incredibile.Casa cu Lei, Biserica Greacă, Catedrala Catolică „Sfântul Anton de Padova”, Sinagoga, Hotelul Intim sau Hotel d'Angleterre unde a locuit și Eminescu pentru o cură.

-  Și crezi că pot să mă descurc singur?

-  Aveți locația și numărul de telefon la care o puteți găsi pe Diana Slav sau ghidul Peninsulei care încearcă să sintetizeze povestea orașului într-o frază scurtă: „Ce înseamnă în primul rând Constanța Veche? Octogonul confesional, diversitatea excepțională a arhitecturii și Cella Serghi“

-  M-ați convins. O să caut să iau legatuta cu dânsa ca să vedem cum putem aranja un tur cât mai impresionant.

-  Mă bucur dacă v-am fost de ajutor.

-  De ajutor mi-ai fost cu siguranță. O să ies la o plimbare scurtă, câțiva pași iar la întoarcere o să va rog să îmi dați datele de contact.

-  Bineînțeles.

Am ieșit din hotel. Marea părea că se tânguie în surdină. Era ostenită, abia mai reușea să ducă val după val la mal. M-am apropiat speriind câțiva pescăruși ce luaseră în stăpânire plaja. În spate silueta impunătoare a hotelului ținea piept norilor ce se destramau, fărâmiţându-se. În  imediata apropiere a hotelului era Restaurantul Aurora – elegant și modern, cu o capacitate totală de 600 de locuri și o terasă frumoasă, cu vedere spre mare. Oare câți participanți vom fi mâine seară la ceremonia de premiere? Cumva venise incognito, căci voia să rămână anonim. Se va strecura cu ajutorul unui chelner și va privi de departe ceremonia și gala. Nu era încă pregătit, acum nu, dar cu siguranță că peste un an sau doi va fi printre primii. Chestiune de timp. De acomodare. Nu. Nu îi era teamă. Și nici rușine. Dar știa că încă nu era timpul. Buzele mării sărută plaja. Seara se prefiră asemeni nisipului purtat de o adiere. Privi în urmă. Urma pașilor se pierdea printre alte urme imaginare. Undeva, departe , orașul Constanța se pregătea să-l întâmpine.

-         Va fi un weekend deosebit. O simt. O știu.

„Sărută marea, la Mamaia, sub zările ce strălucesc,

Sărută marea, pentru mine, și spune-i că o iubesc.”

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2018