ajut-o să respire !!!

...să nu mă crezi...

am luat o supradoză de viaţă
iar speranţele alergau de-a lungul venelor
băgând sirena şi girofarul,
de nu mai ştia semaforul cum să se-mbrace:
verde cenuşiu mortal
sau galben cirotic
cu irizaţii
căci roşul oricum era trecut.
Am luat acul, am căutat valva potrivită
şi-am zgâriat deasupra ei.
Vena a căscat gura
avidă să simtă aerul din plin
şi inspira ca nebuna, de parca s-ar fi terminat aerul.
Am lăsat-o să-şi facă de cap
Până când transparenţa aerului
s-a ruşinat, înroşindu-se.
păcat. era prea târziu.
înglobasem totul
sfredelindu-l cu tunelul venelor goale.