trecere

în ţara de dincolo,
când cireşii îşi sparg florile de aerul tare
şi cerul se îmbracă cu paseri
în ţara de dincolo, luna coboară la masă
şi gustă câte puţin din toate sufletele rânduite spre degustare,
acoperind damascul, uneori în pocale, alteori pe platouri
dar niciodată turnate în litere.
tu eşti un poem tare bun
a şoptit ştergându-şi discret degetele
numai că...nu ştiu cum să spun
parcă îţi lipseşte ceva
nu, nu din sare
şi parcă nu, nici prea...crud
numai bine potrivit din copt
dar...nu ştiu cum să spun
nu-i, nici din arome
e doar o părere
parcă un gust oţelit
parcă o trecere sticloasă pe deasupra
poate că-i doar aerul
sau lacrima
oricum o să mă întorc
mai trec eu pe la tine
zise strecurându-se către alt suflet