de-a...

mi-am luat toate durerile şi m-am ascuns în moarte
trăgând uşa după mine şi lăsându-mă îmbrăcat pe ochiul stâng
aici sigur n-or să mă găsească mi-am zis
am ridicat o durere de pe jos şi-am şters-o cu mâneca
fusese prima durere ce încă mai alerga să prindă visele
am întors o alta cu faţa-n sus
era plină de funingine şi lacrimile săpau canale adânci
să curgă toate locomotivele strânse în suflet
o altă durere sângera dintr-o carte
iar pioletul şoptea: mai sus! tot mai sus,
acolo unde toate se termină brusc
mângâiam durerile, le ştiam pe toate
dar parcă totuşi lipsea ceva
ultima mare durere,
rătăcită…uitată…uscată…