tu nu ma mai iubesti

mi-ai spus
si ai lasat sa cada apa cuvintelor printre randurile insetate
aiurand in plina febra
lasasem harletul pe buza fantanii si ma gandeam la izvoarele ce-asteapta
sa le decojesc de-ntuneric

iubeste-ma incet
atat de incet incat sa nu te aud cum cresti
si ma ridicam viscol din pustie tarand toate ingenuncherile si caderile
printre musuroaiele ce se dau
reavene

imi pipai ochii de-ntuneric si palmele intunecate...

ultimul gand,
gaura neagra curband spatiul
ma-nchide bob de nisip
intr-o ranire de sidef

printre aurolaci cresc capace de canal
rupte in aburi ca painea scoasa din cuptor
si acolo jos visele sapa fantani orizontale
aruncand toate clipele inutile pe fereastra