joi, 3 ianuarie 2013

fulguiri...risipite...


si a fost...

ajuta-ma s-aprind o candela-n fereastra
si Luna aninata in toate-mi poleieste
dorinta-i implinita iar noaptea instelata
cantarile de ingeri in trepte daltuieste

***

dupa apocalipsa, intr-o zi geroasa de Decembrie,

am fi putut muri, arzand, noi pasarile Pheonix ale ultimelor ere
si universul s-ar fi strans imprastiindu-ne cenusa

luna ca un ban de-arama stralucind in ciocul mortii
se farama-n cercuri-pulberi sfasiind tacerea noptii

ma iubesti?
Te iubesc Doamne
atunci ia toate cuvintele si toate trairile
si-ascunde-le-n adancul sufletului
iar cand vor veni sa darame Templul
toate vor tasni, revarsandu-se
peste tacerea si pustiirea
cetatii

***

dimineata ochi de mort

daca nu ar fi fost cartea cu siguranta ca nu m-as fi privit in oglinda crapata
fix de la o zi la alta. Nu de alta dar…la ce mai ajuta?
dar in dimineata asta am deschis ochii si am privit marea
marea intrebare ce-si tot cauta raspunsul fara istov
ridica pleoapa si priveste-te-n fata
cate zile crezi ca mai suporta sa te vada fara sa se umple de cioburi
doar noaptea mai poate ascunde sangerarea stelelor
ce lacrimeaza tacute…
am strans ceva bani pentru toate pomenile
cuvintele de capataie le-am copt in tihna
gandurilor le-am curatat fitilul
si toate dorintele cu capete taiate asteapta sa fie aprinse
jur imprejurul meu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu