eu sunt un bloc cenusiu
tu esti un bloc, putin altfel, mai aranjat, mai viu,
de multe ori parca imi e si frica sa ma uit in ochii
tai
sa nu vad cat de cenusii sunt ochii mei
cerul, el poate sa fie la fel de cenusiu
si pot sa ma pierd privindu-l fara sa mi se para
pustiu
de aceea imi place sa ma uit cat e ziua de lunga
sa-i simt culoarea in obraji
si curatul sau sa-mi ajunga
peste cartierul nostru ploua cu suspine
e clar ca niciunuia dintre noi nu-i este bine
sufletele s-au ascuns dupa perdele
jaluzelele cad
becurile se ard
si-o tacere de noapte
coboara
prin geamurile sparte
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu