Postări
de-ar fi să pictez
noaptea castele
ferestrele s-ar naşte
departe de ochiul lunii
ascunzând urma
dragonilor
ce dispar ȋn pustiu
grădinarii vor ȋndrepta crengile rupte
dând vina pe năluci din trecut
şi vor ascunde sub
smocuri de iarbă
urmele tuturor pisicilor negre
promenada zidită-n
carnea crenelurilor
urcă, abandonând cornişele şi
turlele palide
ȋn braţele străzilor adormite,
pipăind treptele oarbe
poate că niciodată catedralele
nu se vor abandona total şi
inconstient
cerului nopţii, păstrându-şi
cererile zvelte
pentru lumina nenăscutei
zi
şopârle-aleargând pe recile ziduri
scriu taine de nimeni ştiute
uitate-n alcovuri scheletice mâini
ȋn joacă reiau numărarea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu