Postări
uite, ține!
și a întins palmele
făcute căuș pline de galbeni
și din floarea
piroanelor curgea aur, acoperind locul
înălțându-se până la
glezne
până la genunchi
cuprinzându-mi mijlocul
și curgea fără milă
și fără oștenire
dar nu de galbeni am
nevoie
lasă Doamne
cuvintele să-mi fie aproape
și am închis ochii,
așteptând binecuvântarea lui
adăstând între visare și
trezie
noaptea, cuvintele se
strâng în mine
uneori curg năvalnic
alteori, se aștern rouă
pe buze însetate
și împreună cutreieram lumea
descifrând taina
cuvântului
și pecetea iubirii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu