vineri, 13 mai 2011

fantezie de mai

norul meu cu tălpi murdare
cuibăritu-s-a-n inimă
de-ar fi cătat în oglindă
mi-aduna chipul din tină

mut rămasem mai spre seară
când pe un fir de rozmarin...
liniştea cu stele-n coarne
gărgăriţă fără pete, urcă lin şi pe-ndelete

noapte bună, somn uşor
spiriduşi şi zâne dragi
să-ţi adune visele,
să-ţi ţeasă poemele

e târziu,
hai la culcare spun minutele-ostenite
şi trăgând de limba mare
huruie că-s ruginite

ochii mi se ascund sub pleoape
şi-n urechi tăcerea toarce
noaptea pentru-a mă cuprinde
pe la colţuri se desface

până-n zori voi plânge-n voie
înmuind noroi şi ură
şi cu roua dimineţii
mi-oi clăti doi ochi şi-o gură

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu