“sarutul din interiorul mortii
sau cum sa-mbraci tristetea-n haine de lumina”
cu masca vietii strans lipita pe figura
ma prafaceam ca deschid gura ca sa-mi strig tacerea
stiam ca mint caci gustul mastii se lipea de buze
si-n brate ma strangeam ca s-o cuprind
(aseptic stadiu, ma ridic in lume
si cer: halat, manusi si masca de lumina
voi opera tumoarea visului ce creste-n mine
si voi uita iertarea fara vina)
sunt tu cand ma imbrac cu tine
si buzele in palma le strivesc
sarut si aerul pe care-l sufli
si ma retrag din trupu-ti omenesc
sâmbătă, 26 noiembrie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu