Postări
vâsla taie-n carne vie nicidecum nu mângâie
marea sângera tăcută aşteptând noaptea să-i vie
cât de ignorantă-i marea sau cât de mare e a ei mărinimie
de îşi ascunde-n lacrimă uscată ,ca pe o comoară, moartea
eu nu ştiu ce e regăsirea şi drumul mi se termină abrupt
lăsat am fost din mâna maicii mele sau poate toate firele
s-au rupt
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu