***

ţi-am povestit?
eram aici în balansoar
îmi trăsesem înserarea peste genunchi
(se lăsase ceva răcoare pe-afară
şi-năuntru ardeam mocnit, uitat în cenuşă)
şi treceam dintr-o clipă în alta.
s-a apropiat sfârşită
şi-a lăsat capul pe genunchi
bulucindu-şi toate vorbele în spatele pleoapelor
a răsuflat aşa, ca din adâncul rărunchilor
i s-au zbătut aripile a uitare
şi m-a lăsat.
a plecat să-şi caute dusele
ştergând ochii zorilor
cu-n sărut.