eliberarea

degeaba-ţi e lumina de nu te-nfrupţi din ea

la fel degeaba noaptea de n-o poţi răsfira

în van şi libertatea când zidurile strâng

degeaba şi răscoala când sângele e-n gând

Doamne cheia la celulă

e adânc zidită-n mine

mă dezbrac de carnea moartă

inima ofrandă-aduc

pregătind eternitatea

ou dorit în cuib de cuc

zborul nu-i zbor e plutire

într-o mare de lumină

muzica mă însoţeşte

cu iubirea ei deplină

Doamne rostu-mi pe pământ

e-împlinit sau rătăci-voi

între ziduri de uitare

ca o frunză moartă-n vânt