Tata, mi-au aruncat toate cuvintele in fata
iarta-I copile si nu le stavili calea
lasa-le sa-si vada de drum
de viata si de moarte
dar Tata,
lasa copile, dormi acum
si uita pana la urmatoarea desteptare…
m-am strecurat printre ulucile vietii
fara un tipat, fara un geamat
far’ de speranta si far’ de uitare
piatra ratacita intr-o gradina japoneza
in ziua cand lumina cade direct in tipsia soarelui
alungandu-I rasfatul
m-am cunoscut oglindindu-ma in dispretul celorlalti
si-mi numaram cicatricile
stranse in cutele zilelor
printre smocurile parjolite ale realitatii
uneori cand mi se aburesc noptile
imi vine-a ploaie
si de cele mai multe ori plouam incontinuu
pana la sufocare
lasa copile, dormi acum
Tata, mi-au luat toata moartea si-au cladit-o
deal de boala si sfarseala
fara dreapta socoteala
iarta-I copile si nu le-ngreuna ratacirea
o sa-mi fie dor de tine
mi-a soptit a despartire
si-a luat coasa si-plecat
in lume la descantat
vineri, 18 martie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu