buzele condensează tăceri
descriind volute imperbe
şi-acolo unde aerul doare
nimicul întrupează visul
buzele răzvrătite
aleargă
decupând din tenebre
forme şi-ntrebări fără răspuns
raţiunea-mi spune să revăd lucrarea
dar năvala dorinţei
scoate din neunde
unduiri, fremări, aşteptări şi-amânări
buze ostenite în buze oglindite
culcuşesc locul care încheie lucrarea
fie toată patima mea
fier ce taie brazdă
în tăcerea de-nceput
şi a fost noapte
şi a urmat o dimineaţă
adâncind formele de relief abia născute
Pygmalion a murit de bătrâneţe
fericit că desluşeşte visul ce-l chinuie
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu