ascunse sub covor...

mi-aş fi dorit să nu se-ntâmple
dar carnea-mi curge lăsând oasele albite,
mă-ntorc, momentul neputinţei şi trufiei
se-ascunde printre ore hămesite.
mă doare că nu pot, şi-mi port durerea
butoniera mi-a-nflorit... e albă roza.

**

eşti pus s-alegi, dar din păcate nu ai ce.
nimic din ce-ţi e dat nu-ţi este bun
ţi-e timpul dezbrăcat, şi-n lipsa de orice
arunci pe el uitarea, iar frica-ţi este scrum.
viaţa-ţi e dată s-o înveţi, trăind întrebi : de ce?

**

învaţă-mă să uit. trăieşte-mă să iert,
din lume mă retrag. cuvânt rănit în piept.
sunt albul ce-nfloreşte în lumea ta de vis
uitat am fost de Parce. Eu nu am fost prezis.

**

chiar de port moartea-n spate
sub spuză încolţesc
şi eoni de visare
prin mine înfloresc.

**

lumea e-mpărţită-n ronduri
omenescu-i nesupus
toată liniştea din mine
ar avea multe de spus.

**

luna mi-a-nflorit sub pleoapă
împingându-şi cornu-n vise
încolţească-mă în brazdă
şi-n cuvintele nescrise.

(Foto: www.cameo.ro/folii-siguranta-intro.jpg)