mănare

pe unde trec,
cuvintelor le este greu să mai trăiască
li se usucă toţi bobocii, iască
şi măcinându-se uşor dispar
pulbere dispersată
şi presată
o şoaptă într-un timp amorf,
cu lexicon şi flori de plastic

m-ascund
dar urma lucitoare şi băloasă
mi-arată rătăcirea şi mă dă de gol
nici ploaia parcă nu mai e ce-a fost
căci nu mai spală
şi imundă
mă-mbracă…