porţi închise, muze triste, hohote şi lamentaţii
toamna strânge-n frunze moarte
evangheliile toate
ritm nebun, viaţă golită, pală de ventilator
spaţiul se prelinge-alene din spărturi de faguri moi
timpul îşi înghite coada sătul să se depene
e benefică trecerea marilor ape
urmând poteca necurmatelor dovezi
îngropate-n cenuşa uitării
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu