copacul eu

de ce plâng copacii numai noaptea?
pentru că lacrimile de zi se ridică la ceruri să spele norii pe picioare
ori copacii ştiu că prea mult cer înnorat strecoară lumina
lăsând umbrele triste să se ascundă printre frunze
şi frunzele cad de prea greu şi prea ars

aparat de ziduri stâncoase
îmi trăiesc singurătatea visând o scară la cer
pe care lacrimile mele să urce singure fără ajutor
asatfel încât să pot plânge zi şi noapte
fără teamă de întuneric

frunzele mele au umplut tot ţinutul numănui
căci singur fiind nu am cu cine să-mi putrezesc uitările
şi până când voi încolţi sămânţă
va trebui să plâng şi frunze şi floare şi sâmbure
ca să uit cât mai am de aşteptat