doctore, nu ştiu ce s-a-ntâmplat aseară
dar geamul meu a plecat brusc din cameră
şi luna a rămas agăţată-ntr-un colţ
de credeai că mi-am aprins lumea-n cap
drept să-ţi spun, îmi părea rău de ea,
o vedeam umflată toată
rotundă ca o lecţie de balet
şi palidă. aproape că era translucidă
Doamne ce m-am mai speriat atunci
am crezut că o să rupă din perete
sau că o să zgârie geamul
mătuindu-l cu lumina
bine că a trecut noaptea fără alte incidente
şi mai ales, bine că n-a lătrat a moarte
spânzurată cum era
sus în colţul nevopsit al cerului
duminică, 17 iulie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu