portret născând

defineşte-mă prin cuvinte să scap de sub vraja imobilismului foto

nu oricine este Pygmalion şi deci nu oricui îi este dat să scoată la lumină sufletul

învelit într-un trup amorf şi răstălmăcit de o faţă inexpresivă

dar totuşi voi încerca să te definesc:

tu eşti dimineaţa cu părul răvăşit pe o pernă somnoroasă

şi eşti un căscat erotic aninat de o rază de soare

strecurată printre voaluri de cafea fierbinte

boabele de apă se-ngrămădesc să te sărute

furându-ţi somnul dintre pleoape

şi umbra ta umedă dă frisoane oricărei zile nostalgice

iar lumina se-ntreabă de ce ţine toată lumea pe umeri de cariatidă

lăsându-se măcinată de îndoială

dar vezi tu,

sufletul meu, abandonată hală

plină de mucegai şi igrasie

tânjeşte după o rază de soare şi aer proaspăt

aşa că nu-ţi pune speranţele

într-un poet ratat

rămâi tu, cea mai frumoasă fotografie

departe de purgatoriul cuvintelor

you are unique and somebody loves you