cersetorul de elita

mi-am luat sufletul din cui (asa jerpelit cum e)
valiza cu vorbe goale
basca sub care pot sa tac
si am iesit din casa.
strada isi vede de trotuarul ei
si nu are timp de mine
asa ca las lumina sa arda
petele, urmele si rasuflarile
piata de vorbe e pustie
tarabele si-au inchis copertile
iar foile albe ratacesc
dupa o pata de cerneala
umbre trec grabite
coaja vorbelor suna sec
iar tacerea
sufla a paguba
viata asta grabita
pleaca mai departe
numarandu-si minutele
ratacite