curgerea, uneori, nu are nimic spectaculos
este doar o trecere dintr-o limba vorbita intr-o limba moarta
sau ca sa spun altfel este drumul uitarii
fara poticneli
intr-o lume cenusie, culorile mor inainte de a se naste
si semnele exclamarii sunt simple borne macinate de vreme
intreaba-ma ce mai stiu din toate timpurile mele
si voi privi dezorientat si pustiu
viata nu are reguli bine stabilite
tot asa dupa cum flashul blitului se zbate-n gol
rasturnand calupuri de-ntuneric
si iertare stafidita
drumul ma poarta dintr-o curiozitate in alta
fante pline de priviri goale, sticloase
degetele ar vrea sa pipaie aerul
dar frigul patruns pana-n strafunduri tace
intr-o mare inutila
valuri anemice mor legate de ipotetice miscari
si totusi curg printre malurile maloase
cat mai departe de realitate
luni, 5 decembrie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu