gol

nimic de ascuns, nimic de aratat
motivul goliciunii mele umbla la vedere, nu se mai piteste
dupa cuvinte ratacite sau uitate
asa cum se intampla acum multe sute de mii de litere
cand din zbaterea mocnitei curiozitati
se ridica aburul intrebarilor
puse sau nespuse

viata ma plimba in lant, animal de companie, inutila mascota
si-mi arunca din cand in cand cate o felie de cer
spuzita cu vise sau arsa de vipie
lacrimile au gust ciudat
de cuvant nespus
iar paginile salbaticite
smulg farame din carnea vorbelor

primavara cand toate verbele inmuguresc
imi pipai cuvintele arse de ger
si-as vrea sa opresc seva ce supureaza
prin toate ranile tacerii
eu, canal deversor
plin de regretele lumii
ma pietrific in sarea uitarii

candva, securea va musca din carnea moarta
lacrimi de piatra se vor desprinde
literele se vor desface
si miezul cuvintelor se va arata
povestindu-mi ratacirile