sâmbătă, 16 noiembrie 2013

de-a joaca (1)

Ziua marelui NU
Cand marele NU a fost rostit toata visarea s-a cutremurat si somnul bineprimitelor ore s-a prabusit in neant aruncand-ma in mijlocul oceanului dezlantuit al temerilor, impacarilor si acceptarilor. NU-ul a considerat de datoria lui sa ma aduca cu picioarele pe pamant. Nu trebuie sa mai pierzi timpul, Nu trebuie sa mai visezi alergand cu capul prin nori si cu inima larg desfacuta la simtaminte…Nu trebuie sa te mai opui normalitatii asa cum o stim si o vedem noi… ziua marelui NU inseamna de fapt o noua rabufnire a bataliei duse de la inceputurile vietuirii mele… ori voi accepta ceea ce mi se spune, impune ori voi fi eternal peregrine, alungat din toate portile, din toate pietele, din toate comunitatile pentru ca oprobiul si lapidarea ma urmaresc ca o a doua umbra…ziua marelui NU inseamna retragerea dar nu abandonul, ziua marelui NU inseamna incetarea razboiului dar nu acceptarea infrangerii, abandonul…

Lumea e plina de dervisi rotitori in lumina palida a Lunii, de asceti ale caror ramuri s-a mumificat prin desert de peregrine etern ratacitori… voi fi parte a lumii, cuvant urlat in tacere, ochi lacrimand pentru lumina ranita in zori si gong al tristetilor primilor fulgi ratacitori…eu NU…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu