vineri, 22 noiembrie 2013

despre eu…

cred in mine, in familie si-n Dumnezeu
restul sunt statii si vehicole pe drumul vietii

ce-ar mai ramane daca m-as pierde
un nume rasunand, casa goala prin care doar uitarea mai adasta
dar chiar daca sunt motorul vietii mele
o masina fara roti e doar un monument de rugina
si fara cei dragi si apropiati sufletului nu pot rostogoli nici macar o secunda
iar El e cel ce pune-n miscare acest motor
la care a adaugat si roti de nadejde pentru orice fel de vreme

stiu ca suna ciudat ceea ce spun
dar toate cuvintele au drept la viata si nu pot sa renunt
la casa, la motor si la forta motrice din care m-am intrupat

stiu ca multi se supara ca nu am spus nimic de prieteni, de cunoscuti, de rude
dar daca cineva isi poate inchipui ruland toata viata printr-un tunel cenusiu si nepersonalizat se inseala
fiecare dintre voi este parte a fiecarei zile
cu detalii, lumini si umbre si de ce nu cu ploi repezite sau geruri muscatoare
dar viata fara aceasta trecere in revista a tot si a toate
ar fi anosta, inodora  si incolora…

candva…stiu asta…o simt…va veni si vremea cand il voi pierde definiv pe eu…

imbracand haina eternului anonimat

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu