luni, 8 iunie 2015

sub zodia uitării


orice naştere înseamnă un big bang de neoprit
ce-îngropat e de uitare şi te-alungă-n infinit

când soarele-ţi sărută faţa umbra-ţi arată că exişti
dar când uitarea te ia-n braţe e semn că nourii sunt trişti

uitarea se înfige ca pintenul în carne
tăcerea ei huleşte şi ultima-întrebare

indiferenţa doare ea e fiica uitării ce îşi strecoară umbra în taina-însingurării
când pleoapa înserării închide a ta viaţă uitarea te cuprinde în protectiva-i ceaţă

cuvântul ce mă strigă derviş e în pustiu
uitarea taie-n carne un mort ce s-ar vrea viu

ca lipsa din eclipsă indiferenţa muşcă
când trupul sângerează trecutu-i doar o cuşcă

când viaţa îţi alege tăcuta umilinţă

uitarea te ajunge cu alai de suferinţă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu