cele zece porunci – sau tainele egoului

1.    să nu ai alt Dumnezeu mi s-a spus

şi nimic nu putea rezista iubirii mele

căci mă iubeam atât de mult încât alungam până şi lumina

să nu mă atingă, furând surâsul ce mi-l trimeteam

în fiecare dimineaţă

2.    ca să nu mai cad în păcat am spart toate oglinzile

şi am tulburat toate apele astfel încât chipul meu

să nu-l pot vedea

ştergând asemănarea din cugetul meu

şi taina din sufletul meu

3.    am promis să păstrez numele Domnului neatins

în adâncul sufletului dar contrar voinţei

cuvântul Său mă însoţea peste tot

aruncând anatema asupra mea

ori de câte ori greşeam drumul tăind deşertul în lung şi-n lat

4.    cinstindu-mă îl cinstesc pe Dumnezeul din mine

şi împreună mergem între oglinzi paralele

nu ca să mă uit ci să nu mă uite

căci asemeni Cuvîntului

am fost şi eu de la început, şi am păstrat ziua

5.    ei ştiu că eu ştiu şi fiecare îşi acceptă soarta

eu îmi port hainele mele omeneşti

ei îşi poartă spaimele adânc încrustate

şi lacrimi bat la poartă aşteptărilor

căci şi eu şi ei aşteptăm clipa marelui prag

6.    a ucide e un semn de slăbiciune

când spaimele dau năvală peste tine

şi urletul se întinde de la o celulă la altă cuprinse de spaimă

sângele îşi cere dreptul la viaţă

şi tu, ţintuit la stâlpul infamiei arunci cuţitul             

7.    trupul cere că nu ştie de bine şi rău

iar dacă el îţi cere să-i dai, tu ca un animal domestic

te supui dorinţelor fără crâcnire

şi cerul se prăvale avalanşă fără sfârşit

ce acoperă rana şi supurarea

8.    să nu furi răsuflarea de la gura celuilalt

să nu furi lacrima din ochiul aproapelui

să nu furi necazul din sufletul nimănui

căci fiecăruia îi este dat atât cât poate să ducă

şi fiecare îşi poartă crucea ce i-a fost dată

9.    minciuna te ridică la suprafaţă, balon de săpun

şi dracii îşi fac freza oglindindu-se-n spaimele tale

lasă adevărul să-ţi spele picioarele

să-ţi miruiască pletele asuprite de regret

şi să-ţi lumineze ultima răsuflare răstignită

10. să nu pofteşti la necazul prietenului tău

şi nici la bucuriile sale nenumărate

căci fiecăruia i se va da chiar dacă mai are

pentru a-i cerceta slăbiciunile trupului

şi micimea cugetului şi a sufletului