sâmbătă, 11 mai 2019

când soarele-și întinde brațul


  
 nevoia de atingere, o mică satisfacție
 cu care orice om copil se-îngână când adoarme
 
 ochii, ferestrele sufletului, odată deschiși
 nu mai pot stăvili șuvoiul de întrebări și sentimente
 
 credeam că doar curiozitatea se ascunde în spatele tactilului
 dar degetele mele încercau atingerea ușoară a coardei sensibile
 
 iubește-mă cum numai eu mai știu iubi
 și scrie-mi epopei pe pielea-încinsă și-așteptândă
 
 tot ce-i creație așteaptă mângâiere
 și-o vorbă susurată cu dragoste deplină

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu