și-n visele mele
prezentul avea căldura palmelor căuș
ce se odihnesc pe
marginea amăgirilor
doborâ-m-ar
îndoielile din cerul cu gust de carne crudă
fluturii se coc în alveola stomacului
și-și iau zborul,
stol de regrete ce n-au eclozat
despărțind viitorul
de prezent
dincolo de mine e
câmpia pârjolită a neputințelor
poate că un cuvânt ar
fi izbutit să spargă tăcerea ce ninge cenușă
dar nu toate cuvintele
știu ce-înseamnă zborul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu