să te deschizi morţii

cuvintele pe care le păstram pentru acest moment s-au spulberat

am rămas gol, dezorientat şi nepregătit pentru tăcere

cumva dezamăgit de această trădare

spaima s-a cuibărit trăgându-şi tăcerea peste cap

dar freamătul ei, tremurul involuntar

se transmite şi copleşeşte

de cealaltă parte liniştea caută să-şi facă loc

în mintea dacă nu în sufletul meu

dar cât de jalnică poate fi

cine caută să se păstreze pe sine, se va piarde

cine fuge de spaimă în braţele ei va cădea

pentru că nimic nu poate scăpa viu

iubeşte moartea şi ea te va ocroti alungând spaimele

primeşte-o în patul tău şi la masa ta

şi te va ajuta să-i treci pragul

deschide-ţi mintea, deschide-ţi sufletul

şi mai ales deschide-ţi viaţa la toţi nasturii

să-i simţi atingerea şi răsuflarea