abandon

mă săturasem de mine însumi

aşa că mi-am luat inima în dinţi şi-am plecat

nu am luat nimic cu mine:

cuvintele încă aşteptau să cadă-ntr-o frază

ochii bulbucaţi încercau să mă ajungă din urmă

singure urechile, căzuseră în letargie

sătule să mă tot asculte

degeaba mă strigăm gâtuit

ajunsesem prea departe pentru a mă auzi

aşa că, dacă va întâlniţi cu mine

să nu va opriţi

riscaţi să va pierdeţi şi bruma de libertate ce v-a mai rămas

aşteptând să-mi termin tirada

carcasă vidă abandonată