aeroportul zilelor mele

daca ma trezesc destul de devreme

pot sa astept la sosiri sa-mi salut ziua ce a sosit

recunosc, sunt veacuri de cand nu o mai astept cu flori

dar nici ea nu mai lacrimeaza ca la-nceput

daca am curajul sis tau mai mult

vad ce inseamna cu adevarat viata

chipurile se preling dintr-o umbra in alta

si pana si mirosurile se gudura

printre picioarele calatorilor

lumina se plimba de colo colo printre ore

putin mai devreme abia vedea pe unde merge

iar acum e mandra, stralucitoare, ametitoare

dar stim amandoi

ca se va scufunda iar in uitare

astazi voi ramane aici pe aeroport

imi voi lua la revedere de la ziua asta, ne vom imbratisa

si o voi urmari cum pleaca,

cam sleampata si neingrijita

si obosita, extrem de obosita si trista

dar orice s-ar zice, a fost si ziua mea