în cadenţă marş

nici nu te-ai născut şi coroana te aştepta

sângeraseră spinii când le-au fost smulse braţele

se jeluiau şi blestemau

fără să ştie cărui cap i se pregătea coronarea

aur şi argint să fi preschimbat tina

şi tot nu ar fi fost de ajuns

să astupe lăcomia şi gropile din asfalt

aşa că lacrimile tale au înmuiat sufletul pământului

ia-ţi cuvintele şi pleacă măi omule

lasă fericirile munţilor încărunţiţi

nu vezi că şi sagele îţi usucă urma

urma-te-ar rele şi aduna-te-ar cerurile

înainte-mi naşte drumul sterp al uitării

în spate îmi creşte părăsirea

şi toate nespusele plâng pe de lături

răsleţindu-mi tăcerile

stâng, drept, stâng, drept

nu rupe cadenţa soldat, capul sus

moartea e în tribună să-i dăm onorul

uite-o. acum se spală pe mâini…