Postări
si cand m-am nascut, măre au venit
noua ursitoare, noua dregatoare
si m-au descantat cu glas leganat
si m-au juruit si-apoi mi-au ursit
sa le stapanesc, sa le infloresc
cat am sa traiesc sa le randuiesc
dar pe cine-anume au uitat a spune
glasul noptilor senine imi sopteste taine
grele
cat din mine cat din tine aveam nevoie de
ele?
am cautat dulceata cuvintelor
dar cele mai multe mureau uscate pe varful
buzelor
si cu silnicie ma apropiam de toti acei
care-mi zambeau
numindu-ma “prietene” fara sa-mi stie
numele
si fara sa banuie ca numele meu
era straja inimii mele
ce ma apara de toate relele greu de
imaginat
am luat cuvintele asa cum veneau
neranduite si nepotrivite bulucindu-se la
strunga buzelor
iar degetele mele au cautat sa le
potoleasca spaimele
mangaindu-le, descantandu-le si-ajutandu-le
sa-si afle rostul
si cuvintele m-au ascultat, s-au linistit
si-au inflorit, inseninandu-ma
cu pacea si iubirea lor
ce s-ar face iarna, daca n-ar sti ca-n
taina gerurilor
poarta germenele primaverii?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu