atunci

când vremea cade peste sepia golită
şi albul unduie-n hârtie după bloc
mă trag de aplecate-n boaba chioară
şi iazu-şi strânge lintiţa-n ghioc
mă rândunică-n cuib căzute ouă
şi-i linişte în brazda de cocon
mă săgetează drobul ocular
şi-om povesti cu var
în debara, în băi şi pe balcon.
neonul mă crestează-n buzunare
mi-s berzele înfipte-n stadion
prin buze-mi trece-o gaură de vierme
mă aflu centură de un piton
te aripesc căldare-n fund smolită
c-o plasă fluturim din zori călări
adună-mă pe puntea nautilă
să creştem trei fragile răsuflări.