undeva, acolo unde apele sapă la rădăcină
ca să-şi lase culoarea
acolo foile albe se scutură
şi pleacă în căutarea literelor încartiruite
în rânduri, aliniate, pagini
dacă ar trebui să scriu despre iubire
m-aş opri la culoarea ochilor
maculată de pigmentul fericirii
ceva între miere şi înserare
sau poate că ar trebui să mă opresc
la aroma unui sărut căzut la datorie între linii
acolo unde aerul devine mai uşor cu câteva grame
iubirea, înveşmantată în tăcerile ei
aşteaptă pe peron sosirea trenului izbăvitor
iubirea ne rătăceşte printre cotloanele vieţii...
sâmbătă, 27 noiembrie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu