oras dezolant
ploaia numara
trecatorii absenti
cufundati in
trista orbire
plini de
neputinte
autobuzele clampane inghitind in sec
baltile-si trag sufletele
déjà ingropate
cainii lipaie
zoaiele zilei
ciori intrate la
apa
anunta posibile
dezastre
in timp ce
frunzele
se trag ostenite
in muguri
asteptand un pasaport
cu viza de emigrare
peisaj
leagana-te
suflete
carma franta,
panze smulse
trupul sfartecat
de spasme
ratacind intre un
ieri obez
si un maine
inconstient
cu cenusa
netoarsa
din cauza ploilor
de cuvinte
debut
intreaba-ma orice
doresti
dar nu-mi cere
lamuriri despre primele cuvinte
lasa-ma sa le
stiu peirdute
alergand prin
lume
asemeni hotului
ce-si vaita
pagubasul
sugestie
priveste-ma ca
pe-ultimul cuvant
rece-n adanc,
fierbinte pe afara
neterminat si
transparent
ca un cuvant
imprumutat
nascut cu mult
inainte de a ma naste
traitor in amurgul timpurilor
deplangand pustiirea
si uitarea
cine e chipul tau
cum de-ai ratacit
in adancul linistii mele
unde nici macar
sufletul nu indrazneste sa intre
te-au prins in
mreje cantecele nerostitelor
sau tacerea te-a ademenit
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu