ego

nu ştiam să mă bucur de ce am

căutam hulpav în partea ta

să nu cumva să atârne mai mult

bucuria jocului era umbrită

tăcerile se adunau în gât

sugrumându-mă

prăpastia înghite ultimul suspin

podurile se surpă înghiţindu-şi cuvintele

ne petrem tociţi, rătăcind ceţurile