Postări
foamea de cuvânt
insaţiabilă, vorace, devoratoare
ca un post întins până la limita mortificării
nopţile mele, foi negre decupate pe conturul patului
sunt pline de semne, mult prea slăbite
ca să mai prindă lumina zilei
zilele mele nu au nici o decupătură
nedefinit orbitor de alb
ce-mi păstrează urmele paşilor
undeva la marginea răbdării
hârtia tocită de atâta aşteptare
transformă lizibilul în inefabil
inchisu-m-am în forma cuvântului semn
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu